Alge pluricelulare, marine şi oceanice (doar câteva forme sunt prezente în ape salmastre sau dulci), cu dimensiuni de la forme microscopice până la cele de peste 100 m (genurile Macrocystis, Nereocystis ş.a.), fiind giganţii vegetali ai apelor. De obicei sunt forme perene (unele ajung să trăiască 15-20 ani (la noi Cystoseira). Tal parenchimatos, lamelar, filamentos, sau ramificat. La formele superioare talul poate avea diferenţieri morfologice şi anatomice (au o parte rizoidală pentru fixare, o parte cauloidală şi una filoidală, cu rol asimilator). In structura talului se disting la exterior un epidermoid (analog epidermei), un cortex (scoarţă) şi o medulă (măduvă). In centrul talului apar ţesuturi conducătoare asemănătoare anatomo-funcţional cu ţesutul liberian al plantelor superioare. Celulele talului pot fi uninucleate sau plurinucleate, cu mai mulţi cromatofori (feoplaste) într-o celulă, de culoare brună datorită prezenţei pigmentului fucoxantină (care este prezent alături de clorofila a - clorofila b lipseşte - şi de beta caroten). Amestecul acestor trei tipuri de pigmenţi dau culori ale talului de la verde-brun la aproape negru. Pirenoizii se găsesc extraplastidial şi sunt legaţi de feoplaste. Atât gameţii, cât şi zoosporii sunt biflagelaţi, cu flageli inegali inseraţi lateral (cel mai lung este îndreptat înainte, iar cel scurt înapoi); ei conţin plastide brune şi au o stigmă brun-roşcată.

Comments (0)