Această familie prezintă o importanţă economică deosebită. Cuprinde aproximativ 3 000 de specii, grupate în 120 de genuri, răspândite în cea mai mare parte a zonei temperate din emisfera nordică. Din punctul de vedere al unităţii, rozaceele constituie o familie neomogenă. Prin alcătuirea florală (apocarpie etc.), se apropie de familia Ranunculaceae. Rozaceele sînt plante ierboase sau lemnoase, arbuşti sau arbori. Majoritatea au frunzele prevăzute cu stipele. Florile au simetrie actinomorfă, cu componente dispuse ciclic. Sunt hermafrodite şi numai excepţional unisexuate, în urma unui proces de avortare. Caliciul şi corola sînt de regulă în număr de 5. La unele genuri mai găsim un caliciu extern numit calicul (Fragaria, Potentilla). Staminele sunt în număr de 20-10 sau mai multe, mai rar 4-1 (Sanguisorba). Ele sînt dispuse ciclic. Părţile componente ale florii, caliciul, corola, staminele, sunt prinse la marginea axei florale, care poate avea diferite forme: plană, bombată sau în formă de cupă. Gineceul are alcătuire foarte variabilă, putând să fie format dintr-un număr mare de carpele sau prin reducere să ajungă la o singură carpelă. Carpelele pot fi libere între ele, apocarpe sau concrescute cu receptaculul, la speciile mai evoluate. La unele specii (Geum), stilul este persistent, se dezvoltă şi devine păros, servind la împrăştierea fructelor. Ovarul poate fi superior, semiinferior sau inferior. Rozaceele au o polenizare entomogamă şi numai excepţional sunt anemogame (Sanguisorba), ca o adaptare secundară. Familia rozacee se subîmparte în 4 subfamilii uşor de deosebit între ele, după forma receptaculului şi după felul gineceului şi al fructului.

Comments (0)