Este una din familiile cele mai importante pentru alimentaţia oamenilor şi animalelor, cât şi pentru industrie. Din această familie fac parte: grâul, porumbul, orezul, ovăzul, orzul, trestia de zahăr etc.  Speciile de graminee prezintă caractere mai mult sau mai puţin uniforme, ceea ce îngreunează recunoaşterea speciilor. Majoritatea sunt ierboase.

Gramineele au un sistem radicular fasciculat, care împânzeşte solul. Tulpina este un pai de diferite înălţimi şi este formată din noduri şi internoduri. Paiul poate fi gol sau plin (porumb). Ramificarea gramineelor se numeşte înfrăţire şi se face obişnuit la nodurile bazale. Frunzele sunt mai adesea liniare, alcătuite din limb şi teacă. Teaca este despicată, Între teacă şi limb se găseşte mai adesea ligula, uneori membranoasă, variată ca formă sau lipseşte. La baza limbului se găsesc uneori 2 prelungiri ale acestuia, numite urechiuşe (auricule), care uşurează identificarea speciilor înainte de înspicare.

Florile hermafrodite, mai rar unisexuate sunt grupate în spiculeţe şi acestea în spice sau panicule. La baza spiculeţelor se găsesc în general 2 frunzisoare numite glume. Uneori sunt 3 sau 4. După locul lor de inserţie se deosebeşte o glumă inferioară sau exterioară şi una superioară sau interioară. Glumele au forme diferite, uneori sunt trunchiate, cu dinţi sau ariste. In cazul paniculului, spiculeţele sunt purtate de ramificaţii. Pe axa spiculeţului sunt prinse una sau mai multe flori. O floare este formată din 2 frunzisoare numite palee: una inferioară şi alta superioară. De cele mai multe ori, paleea inferioară este aristată. În interiorul lor se găseşte androceul, format de obicei din 3 stamine, cu rare excepţii 6-1. Gineceul superior este unilocular şi alcătuit din 2-3 carpele sincarpe, cu un singur ovul. Are 2 stigmate şi rar l, păroase. La baza ovarului se găsesc 2 formaţiuni numite lodicule, cu rol mecanic în biologia deschiderii florilor. In timpul înfloririi îşi măresc volumul, absorbind apa, şi îndepărtează paleele. Fructul este o cariopsă, care la maturitate poate rămâne îmbrăcată în palee sau nu.

Gramineele, după modul de înfrăţire, se împart astfel: graminee stolonifere; cu tufa rară; cu tufa deasă; cu tufa mixtă. Multe graminee, mai ales dintre acelea cu tufa deasă, au nutriţie micotrofă, rădăcinile lor trăind în simbioză (micorize) cu ciuperci. Această simbioză este determinată de condiţiile în care se dezvoltă gramineele cu tufă deasă, de soluri compacte, neaerisite, în care s-a acumulat o cantitate de materie organică nedescompusă sau parţial descomsă. Are peste 5000 de specii.

Comments (0)