Are scoarţa netedă, cenuşie-deschisă, iar frunzele eliptice, cu marginea de obicei întreagă. Formează făgete întinse în regiunile de dealuri pâna la 1200 (1500) m, iar în jos până la (300) 600 m, rareori coboară şi la câmpie (Snagov). În regiunile mai înalte se amestecă cu molidul, iar în cele joase cu stejarul şi carpenul. Lemnul de fag este valoros pentru mobilă, construcţii, cărbuni, ca lemn de foc etc. Jirul conţine un ulei ce se poate extrage, dar mai serveşte şi ca nutreţ pentru porci, mistreţi etc. Fagul poate servi şi ca plantă medicinală.