Pălăria, 6-15 cm, foarte cărnoasă şi tare, este iniţial emisferică, apoi convexă şi, în final, complet plată sau chiar adâncită la mijloc. Cuticula, deseori crăpată, este acoperită cu solzi mari de culoare brun-roşcat, mai deşi spre mijloc, în timp ce marginea este alb-cenuşie, opacă şi cu striaţii fine. Piciorul, 10-15 cm, este solid, cilindric, cu dungi mai închise la culoare sau marmorat datorită resturilor de cortină care rămân lipite de el, în special în porţiunea inferioară, în timp ce în partea de sus este alb şi cu aspect catifelat. Lamele sunt foarte dese, de culoare alb-murdar şi tind să capete o nuanţă mai închisă dacă sunt atinse. Carnea, albă şi densă, are un miros caracteristic de brânză şi un gust relativ amar. Solzii de pe pălărie au un colorit care variază de la gălbui la roşuruginiu şi la cafeniu. Păduri de conifere, în zone de munte. Toamna. Unii micologi o consideră sinonimă cu Armillaria matsutake. ciupercă foarte comună şi comestibilă din Japonia, unde este chiar cultivată. Ciuperca, deşi comestibilă, nu este prea căutată din cauza gustului amărui.