Aparatul fructifer (3-12 cm înălţime) este gelatinos şi elastic, ca nişte lopăţele sau pâlnii lunguieţe, cu o crestătură adâncă longitudinală care ajunge până la punctul de contact cu pământul, acolo unde uneori se poate observa un picior foarte mic. Suprafaţa internă este netedă şi lucioasă, iar cea externă, unde se află himeniul, este formată din cute subţiri şi zbârcite. Carnea este subţire, fragedă, gelatinoasă şi elastică, având mirosul greu sesizabil şi gustul plăcut. Coloritul acestei ciuperci variază de la roşu-portocaliu la roşuînchis, câteodată cu nuanţe violacee. Creşte în grupuri, câteodată cu foarte numeroase exemplare, în pădurile de conifere, în special pe pământul foarte umed, printre muşchi şi pe bucăţile de lemn muiate de apă. La munte. Vara-toamna. Ciuperca este comestibilă numai când este tânără şi atunci se poate consuma şi crudă, în salată. Când este bătrână, devine indigestă.