Pălăria, 4-15 cm, destul de cărnoasă şi consistentă, la început este emisferică şi, apoi, convexă sau aproape plată, iniţial cu bordură răsfrântă în jos, spre picior şi, apoi, ridicată, uneori răsfrântă în sus. Cuticula este catifelată, dar, pe vreme umedă, devine lipicioasă. Piciorul, 4-12 cm, poate fi subţire şi cilindric, dar şi robust, bont, tare şi cărnos, având pe suprafaţa sa firişoare subţiri care îi dau un aspect catifelat. Porii sunt mici şi unghiulari. Tuburile sunt de dimensiuni diferite şi, de obicei, aderente la picior. Carnea este relativ tare şi compactă, cu miros slab de fructe şi gust dulceag. Pălăria este brun-închisă şi câteodată negricioasă. Coloritul piciorului variază între maro-coajă de alună şi brun, cu suprafaţa, iniţial, fibroasă şi, apoi, netedă. Stratul poros, albicios, gălbui sau verzui, când este atins, se pigmentează rapid în bleumarin. Tuburile sunt galbene sau măslinii. Carnea este albă cu pete gălbui, răspândite neregulat. Este o specie destul de obişnuită şi creşte numai în pădurile de conifere şi foioase, în special de stejar, fag şi castan, la deal şi la munte. Vara-toamna. Poate fi uneori confundată cu Boletus edulis, care însă nu-şi schimbă culoarea niciodată. Specie de bună calitate din punct de vedere gastronomic, potrivită pentru orice mod de preparare. Se pretează şi la conservarea în oţet sau în ulei.
