Aparatul fructifer (4-8 cm) are la început, formă de măciucă, puţin aplatizată şi, apoi, devine ca o pâlnie mare, cu pereţii mai îngroşaţi într-o latură decât în alta şi cu bordura puţin ondulată şi crestată. Suprafaţa himenială externă este formată dintr-o ţesătură deasă de mici cute şi nervuri (pseudolame), foarte ramificate. Piciorul, 6-12 cm, uneori scurt şi bont, alteori mai alungit, este neted şi compact. Carnea este albă, nu-şi schimbă culoarea în contact cu aerul, moale şi fragedă, cu miros de migdale şi gust plăcut. Partea din interior a aparatului fructifer, la început este violetă, apoi ocru şi la maturitate verzuie. Coloritul suprafeţei himeniale externe poate fi violaceu sau roz-trandafiriu. Piciorul este violet la început, dar, la maturitate, începe să se decoloreze. La exemplarele bătrâne, gustul devine acru-acidulat. Creşte în special în pădurile de conifere, mai ales pe sub brazi, dar şi în pădurile de foioase. Creşte în grupuri cu numeroase exemplare la baza cioturilor în stare de putrefacţie sau prin muşchi. La munte. Vara-toamna. Inconfundabilă. Ciuperca este comestibilă numai când este tânără.
