Pălăria, 5-12 cm, cafenie, este iniţial convexă şi apoi din ce în ce mai plată, destul de cărnoasă. Cuticula este de culoarea tutunului, mai deschisă pe margini, completă acoperită cu solzi mici şi ţepoşi. Piciorul, 5-8 cm, este fusiform, alb deasupra inelului şi ocru dedesubt, cu baza uşor bulboasă, câteodată având solzi asemănători cu cei de pe pălărie şi cu inel mare membranos, de culoare albă. Lamele sunt foarte dese, inegale şi foarte albe. Carnea este albă, fibroasă, cu miros total dezgustător şi gust acru-acidulat. Pălăria, când se îndreaptă, devenind plată, are tendinţa de a crăpa, formând un fel de aşchii şi solzi care cad, lăsând în locul lor zone libere, neacoperite. Creşte în păduri de conifere şi mixte, pe resturi vegetale, în zona de deal şi de munte. Vara-toamna. Se aseamănă foarte mult cu Lepiota hystrix, şi aceasta necomestibilă şi de dimensiuni mai mici. Necomestibilă, măcar şi din cauza mirosului respingător pe care îl emană, în plus unii autori o consideră toxică pentru că în unele cazuri provoacă tulburări gastrointestinale.