Pălăria, 4-8 cm, este, la început, convexă şi, apoi, din ce în ce mai plată şi chiar adâncită, cu gurgui larg şi vizibil, dar nu prea proeminent. Cuticula este netedă şi lipicioasă, în special când vremea este umedă, cu marginea răsfrântă spre picior şi cu puţin puf. Piciorul, 4-7 cm, este bont, robust, cu suprafaţa câteodată striată şi lipicioasă, cilindric sau uşor subţiat în partea inferioară. Lamele sunt dese, nu prea înalte şi puţin decurente în lungul piciorului. Carnea este fragedă şi spongioasă, fără miros şi cu gust acru. Când este ruptă emană mult suc lăptos, alb, care, în contact cu aerul, se colorează în violet. Coloritul pălăriei poate varia între gri-deschis şi gri-violet. Când este tăiată, carnea tinde să devină în câteva minute din albă, violetă. Lamele sunt albicioase-roz, dar, la cea mai mică atingere, devin violete. Creşte solitară sau în grupuri mici prin pădurile umede de foioase, în special pe sub sălcii şi mesteceni, la munte. Vara-toamna. Se aseamănă mult cu Lactarius violascens, care totuşi, creşte în pădurile de conifere.

Comments (0)