Pălăria, 4-8 cm, este, la început, globuloasă, apoi, aplatizată, dar întotdeauna foarte neregulată şi cu mici ridicaturi, ca nişte cocoaşe, cu marginea uşor răsfrântă către picior şi sinuoasă. Cuticula este netedă, lucioasă, cu aspect mătăsos, dar aproape niciodată lipicioasă. Piciorul, 6-10 cm, este foarte robust, compact, gros în partea superioară şi destul de subţiat la bază, cu aspect lucios şi mătăsos, cu suprafaţa striată şi străbătută de fibre foarte subţiri cu reflexe argintii. Lamele sunt destul de rare, înalte şi cărnoase. Carnea este albă, compactă, cu miros de fructe, amintind de iasomie şi gust plăcut. Culoarea pălăriei poate fi între roşu-deschis şi roz, uneori chiar alb, cu nuanţe gălbui. Piciorul este alb, câteodată cu nuanţe ocru sau roşcate. Lamele sunt albe sau cu reflexe gălbui. Poate fi întâlnită în mici grupuri prin pădurile de foioase, în special pe sub fagi, la deal şi la munte. Vara-toamna. Este uneori confundată cu Hygrophorus pudorinus, comestibilă, dar de calitatea mediocră, care creşte pe sub conifere. Este o ciupercă bună pentru consum şi poate fi folosită în diferite preparate culinare. Poate fi şi uscată sau conservată în ulei.
