Pălăria, 4-8 cm, este, la început, convexă şi, apoi, se aplatizează, cu un gurgui central şi suprafaţă relativ ondulată. Bordura este subţire şi iniţial răsfrântă spre interior. Cuticula este netedă şi lipicioasă, acoperită de solzişori fini mult mai deşi pe margine. Piciorul, 4-8 cm, este cilindric sau uşor subţiat la bază, câteodată destul de arcuit, cu suprafaţa lipicioasă, iar în partea de sus cu aspect lânos. Lamele sunt mult distanţate între ele, înalte şi decurente de-a lungul piciorului. Carnea este albă, moale şi apoasă, inodoră sau cu un miros foarte slab de pământ şi cu gust aproape imperceptibil. Solzii care acoperă pălăria sunt iniţial albicioşi, apoi galbeni. Cuticula, albă, se colorează în galben când este atinsă. Piciorul este, la început, plin, apoi gol în interior. Lamele sunt, la început, albe şi, apoi, gălbui. Creşte în mici pâlcuri prin pădurile de conifere şi de foioase, în special pe sub fagi şi stejari, la deal şi la munte. Toamna. Poate fi confundată cu Hygrophorus cossus şi cu hygrophorus eburneus (buretele bălos, bureţii melceşti) care cresc în aceleaşi locuri şi nu sunt comestibile. Specie comestibilă de bună calitate, se pretează la a fi consumată în amestec cu alte ciuperci.
