La fel ca toate speciile din această familie, are pălăria (3-5 cm) de o formă foarte ciudată, lobată ca o şa, ondulată sau răsucită şi atârnând peste picior. Pi¬ciorul este gol în interior, cilindric, foar¬te contorsionat, cu şanţuri sau cu goluri adânci. Carnea este puţină cantitativ, foarte fragilă şi elastică, fără miros şi gust. Coloritul pălăriei variază între brun-roşcat şi brun-închis. Piciorul (3-10 cm) este gri, cu vinişoare albe. Este o specie destul de rară care creşte în pădurile de foioase şi de conifere, în special pe bucăţi de lemn semicarbonizate în urma incendiilor, la deal şi la munte. De primăvara până toamna. Este considerată comestibilă, cu toate că de calitate mediocră, numai când este foarte tânără, pentru că atunci când începe să se maturizeze devine destul de toxică. Se recomandă să nu fie consumată crudă, ci fiartă timp îndelungat.