Pălăria, 5-15 cm, nu prea cărnoasă, este, la început, convexă şi, apoi, plată, cu bordură ondulată şi, deseori crestată radial, acoperită de solzişori foarte deşi, mai concentraţi pe margine. Piciorul, 5-12 cm, este albicios, cilindric şi cu aspect fibros, puţin îngroşat la bază, prelungindu-se în pământ cu firişoare lungi de miceliu, asemănătoare cu nişte rădăcini destul de puternice. Lamele sunt foarte înalte, distanţate între ele şi de culoare alb-crem. Carnea nu este compactă; este albicioasă, cu miros greu perceptibil şi gust relativ amar. Coloritul pălăriei variază între brun şi gri-închis. Se întâlneşte cu precădere pe cioturi şi pe lemnul putred în pădurile de conifere, la munte. Vara toamna. Unele persoane o consideră comestibilă dar numai pălăriile exemplarelor tinere.

Comments (0)