Lungimea totală, la mascul, până la 40 cm, la femelă până la 60 cm; A întreagă; 6-9 supralabiale, a 3-a sau a3-a şi a 4-a aşezate sub ochi, dar separate printr-un rând de solzi mici. Capul lăţit; ochii mici, mărginiţi de 6-10 solzi. Botul ascuţit şi uşor ridicat; de fiecare parte cu două cantale. Frontalul separat de supraoculare. Spatele cenuşiu-deschis, cafeniu-măsliniu. Pe ceafă 1-2 pete mai mult sau mai puţin întunecate în formă de A. Laturile cu o serie de pete cafenii întunecate cu margini negre, ovale sau romboedrice, formând o dungă în zigzag. Labialele albe sau cu câteva pete negricioase. De la supraocular la colţul gurii o dungă oblică, întunecată. Gastrostegele şi urostegele cenuşii sau negre, cu o serie transversală de pete mici, albe, cenuşii. Vârful cozii ventral galben. Traieşte prin stepe, păduri, rariţe, stufării, câmpii mlaştinoase. Înghite prada vie, fără a o mai paraliza cu venin. Femela naşte, prin iulie-august, 3-22 pui, care ajung maturi dupa 3 ani. Iernează în găuri de rozătoare, prin scorburi, aparând primăvara prin martie-aprilie. În ţara noastră există ssp. V. u. renardi şi V. u. rakosiensis, care se deosebesc între ele, pe lângă alte caractere, prin numărul şirurilor transversale de solzi dorsali, prin forma muchiei botului, prin numărul labialelor şi prin colorit. V. u. renardi este cunoscută din deltă (Letea, Sărături, Periprava) şi grindul Portiţa, V. u. rakosiensis din „Fâneţele” Clujului. În fâneţele de la Valea lui David şi Tomeşti (Iaşi) trăieşte o subspecie cu un amestec de caractere între V. u. renardi şi V. u. rakosiensis.

Comments (0)