Lungimea totală la mascul 80-85 (obişnuit 72-73) cm, femela ceva mai mică; 133-162 gastrostege; 24-40 urostege; anala întreagă; 9 (rar 10) supralabiale. Este cea mai mare specie de şarpe veninos din Europa, deosebindu-se prin cornul botului, moale şi acoperit cu solzi. Capul cenuşiu cu nuanţe diferite, mai rar cenuşiu-cafeniu, galben sau roşu-cafeniu. Dorsal, cu o dungă mai închisă, în zigzag sau în romburi, la mascul foarte clară, aproape neagră, de fiecare parte cu un şir de pete mai mult sau mai puţin rotunde şi întunecate, în care caz în regiunea cefei se observă un desen de forma unei lire. La mascul, de la ochi până la colţul gurii o dungă întunecată, ventral cu puncte negricioase pe fond gălbui. Exemplarele complet negre se întâlnesc foarte rar.

Modul de viaţă asemănator cu al celorlalte vipere de la noi, dar este iubitoare de căldură. Femela naşte prin august 10-20 pui, lungi de 15-20 cm. Exemplarele montane sunt mai puţin agresive; muşcătura este mai periculoasă decăt cea a viperei negre (Vipera berus). Răspândită în toată Peninsula balcanică, Asia mică, Caucaz. La noi în munţii Olteniei şi Banatului. Ssp. V. a. montandoni, răspândită în Dobrogea, se distinge de specia tip prin abdomenul negru, cu pete albe la marginea posterioară a gastrostegelor; urostegele galbene.

Comments (0)