Lungimea 20-30 cm, rar 35 cm. D (II) III 8-9 (10), A III (9)10-11(12); l. lat. 7-8 / (37)38-42(43) / 4-5; dinţi faringieni 3.5-5.3. Corpul cu solzi mari şi turtit lateral. Înălţimea maximă se cuprinde în lungimea corpului de 2,7-3,4 ori (fără C). Gura mică, dinţi faringieni ferestruiţi. C cu lobi neegali. Corpul colorat viu. Spatele albastru-verzui, laturile argintii-gălbui, abdomenul argintiu; înotătoarele roşii către margine; A şi Vv cu baza albă; Pp gălbui, C şi D negricioase la bază. Masculii în timpul reproducerii cu granulaţii albe pe cap, spate şi partea internă a înotătoarelor.
Răspândită în toate apele dulci, în râuri cu apă lină, în lacuri litorale, bălţi, heleştee, bălţile Dunării.
Preferă apa liniştită şî nu prea adâncă, de baltă şî heleşteu, bogată în vegetaţie. Trăieşte de preferinţă la fund, ascunsă prin mătasea broaştei, papură, stuf, fiind mai mult sedentară, ferindu-se de ştiucă, şală, somn, care o vânează. Se hrăneşte destul de variat, în special cu mătasea broaştei, dar şi cu insecte, larve, viermi, ouă de melci acvatici. Se reproduce în aprilie-mai, femelele depunând icrele la rădăcina stufului şi a papurei. dă hibrizi cu batca, babuşca, obleţul şi plătica.
La noi ssp. Sc. erythr. rocovitzai se distinge de specia tip prin lungimea corpului de 10-12 cm; D (II) III (7)8(9); A III (9)10-11(12); Vv I-II 7; l. lat. 7-8 / 39(41-43)-44 / 4; sp. br. 10-12. Corpul dorsal verzui, pe laturi galben-auriu. Subspecia endemică în lacul "1 Mai" Oradea, trăind la 28-34OC. În apele mai reci de 20OC moare. Reproducerea prin februarie-martie.
