Capul + trunchiul 110-130 (140) cm; coada 4-8 cm; urechea 10-12 cm; înălţimea 76 cm; greutatea 35-40 (55) kg. Ţapul are coarne mai îndoite la vârf şi puţin mai mari decât la capre. Culoarea variază după anotimp. Vara, spatele cafeniu-roşcat murdar. Abdomenul galben-roşcat deschis. Pe şira spinării o linie cafenie ntunecată. Gâtul galben-roşiatic. Ceafa albă-gălbuie. Umerii, pieptul, laturile corpului sure-cafenii întunecat. De la ureche peste ochi o dungă neagră, subţire, bine delimitată. În colţul anterior al ochiului, între nări şi buza superioară o pată galbenă-roşcată. Iarna, spatele cafeniu întunecat până la negru-cafeniu, ventral alb. Picioarele şi capul albe-gălbui. De la bot până la urechi porneşte o dungălongitudinală neagră cafenie.
Răspândită insular, pe culmile cele mai înalte ale lanţului alpino-carpato-caucazian. La noi, ssp. R. r. carpathica trăieşte în cete de 6-30 capete, pe vârfurile cele mai înalte şi prăpăstioase ale Carpaţilor Meridionali, între 1500 şi 2000 m (Retezat, Parâng, Făgăraş, Bucegi). Se hrăneşte cu iarbă, muguri şi ramuri fragede de arbuşti, muşchi şi licheni. Împerecherea prin octombrie-noiembrie, iar prin aprilie-mai capra naşte 1-2 iezi. Ţapii bătrâni trăiesc în cete separate şi sunt înlăturaţi de cei tineri în lupta ce se dă pentru păstrarea femelelor. Vânatul caprei este interzis prin lege.