În func?ie de caracteristicile anatomice ?i biologice, fiecare specie de pas?re are un anumit fel de aripi ?i un anumit tip de zbor, cu alte cuvinte m?rimea aripilor ?i tipul de zbor sunt determinate de biologia fiec?rei specii în parte.

Dup? tipul zborului, în mare, p?s?rile se pot clasa în p?s?ri ce folosesc cu prioritate zborul planat ?i altele care folosesc zborul ramat sau vâslit.

Din grupa p?s?rilor cu zbor planat fac parte acvilele, vulturii, ?ore-carii, berzele etc. Caracteristice lor sunt aripile lungi ?i late, remigele principale r?sfirate ca degetele unei mâini, datorit? îngust?rii spre cap?t a penelor din vârful aripii; acest din urm? caracter le permite folosirea individual? a remigelor primare în manevrele necesare dirij?rii zborului planat, adesea printre crestele stâncoase, precum ?i pentru o mai u?oar? mi?care de ridicare a acestor aripi late, atunci când este necesar ?i zborul vâslit. Aripile acestor p?s?ri sunt adaptate la zboruri deasupra uscatului în care ele folosesc curen?ii ascenden?i ai aerului pentru a lua în?l?imea necesar? cu cel mai mic efort posibil. Pe baza acestor principii de zbor, r?pitoarele au posibilitate s? controleze o arie mare în depistarea pr?zilor, iar berzele s? parcurg? marile distan?e pân? în Africa de Sud, unde î?i au cartierul de iernare.

Zborul planat este caracteristic speciilor cu talie mare, pentru care un zbor vâslit ar necesita un mare consum de energie. Prin zbor planat nu se pot realiza viteze mari, care, de fapt, nici nu sunt necesare p?s?rilor respective.

Din categoria speciilor cu zborul planat fac parte ?i p?s?rile cu aripi foarte lungi ?i ascu?ite, cu coada scurt? ?i îngust?, cum sunt, spre exemplu, albatro?ii ?i pesc?ru?ii, precum ?i cele cu coada în furc?, de exemplu fregatele. Aceste specii folosesc curen?ii maritimi ?i oceanici, care se produc aproape paralel cu suprafa?a apei; ele nu au nevoie s? ia în?l?ime ca speciile din categoria anterioar?, zborul lor fiind alunecat, de lung? durat?, vital pentru agonisirea hranei pe întinderi largi oceanice. Alungirea mare a oaselor aripilor ?i implicit cre?terea num?rului remigelor secundare ?i alungirea mare a celor primare a dus pe de o parte la realizarea unei suprafe?e portabile mari, iar pe de alta la crearea unor puncte de sprijin mai îndep?rtate de corp, fapt care le permite folosirea mai eficient? a curen?ilor orizontali ?i manevrarea cu precizie, evitând astfel aruncarea p?s?rilor în valuri în timpul furtunilor.

Albatro?ii ?i pesc?ru?ii au cozile scurte, pentru c? ei nu au nevoie în zbor s? fac? cotituri în loc. Fregatele îns?, având nutri?ia preponderent parazitar?, sunt nevoite s? urm?reasc? alte p?s?ri marine pe care s? le determine s? regurgiteze hrana ?i, deci, sunt nevoite s? fac? schimb?ri bru?te de direc?ie, ceea ce pot realiza cu ajutorul cozii de tip rândunic?, adaptat? pentru manevr?ri în zigzag.

În categoria p?s?rilor care vâslesc sau rameaz? intr? cea mai mare parte a zbur?toarelor. ?i aici se întâlnesc mai multe modalit?? i de zbor, dup