INCUBA?IA

Clocitul este o caracteristic? a p?s?rilor, prin care ele caut? s? asigure ou?lor o temperatur? ridicat? ?i constant?, de 39—41°C, necesar? dezvolt?rii normale a embrionului. Marea majoritate a p?s?rilor î?i clocesc singure ou?le. Excep?ie fac cele parazite, care depun ou?le în cuiburile altor specii, care le clocesc, precum ?i cele care îngroap? ou?le lor în nisipul fierbinte, ca pas?rea crocodilului din Africa sau care las? incuba?ia pe seama c?ldurii emanat? de aglomer?ri de substan?e organice în descompunere sau de roci vulcanice, ca megapodidele, p?s?ri din neamul g?inilor, care tr?iesc în Australia.

Clocitul este asigurat de ambii so?i, numai de c?tre femele sau, mai rar, numai de c?tre masculi. La majoritatea p?s?rilor clocesc ambii so?i, prin schimbare alternativ? între cei doi parteneri. De regul? femela cloce?te mai mult, masculul o înlocuie?te în special ziua, un num?r de ore, variabil de la o specie la alta, timp în care femela se hr?ne?te ?i se mi?c?. La unele specii de cioc?nitori, masculul cloce?te noaptea, iar femela ziua.

Speciile la care ambele sexe asigur? clocitul sunt lipsite de obicei de dimorfism sexual, având coloritul asem?n?tor. Uneori, chiar atunci când cloce?te numai femela, masculul prezint? un penaj asem?n?tor cu ai ei, fapt impus de mediul de via?? al speciilor respective, în care homocromia (capacitatea fiin?elor de a avea colorit asem?n?tor cu mediul) este o condi?ie de via?? esen?ial?. A?a este cazul la unele galinacee, la limicole, ciocârlii etc.

La speciile poligame ca dropiile, coco?ul de munte, coco?ul de mesteac?n etc. cloce?te numai femela. La speciile poliandre ca prunda?ul de munte, notati?a, ce tr?iesc ?i în ?ara noastr?, precum ?i la stru?ul nandu, casuar, turnicide ?.a., dintre speciile exotice, clocesc masculii.

La sexele care clocesc, o dat? cu începutul perioadei de reproducere, spre sfîr?itul pontei, apar ni?te pl?ci incubatoare, care nu sunt altceva decât modific?ri locale, sub forma unor umfl?turi foarte fierbin?i ale pielii abdomenului, de pe care puful cade sau este chiar smuls de c?tre pas?rea clocitoare. Pl?cile incubatoare se produc sub ac?iunea hormonilor, atât la femelele, cât ?i la masculii care clocesc; la p?s?rile care nu clocesc, astfel de pl?ci nu se produc.

Incuba?ia nu începe la toate speciile în acela?i mod. Nidifugele, în special ra?ele, gâ?tele, limicolele, galinaceele încep clocitul numai dup? depunerea tuturor ou?lor din pont?. Stârcii, g?inu?ele de ap?, unele cioc?nitori încep clocitul dup? ce au depus jum?tate din pont?. La multe p?s?ri nidicole, incuba?ia începe dup? depunerea primului ou; a?a se întâmpl? la: pelicani, pupeze, dumbr?venci, pesc?ru?i, unele specii de prad? de zi, p?s?rile de prad? de noapte etc. La aceste specii, ecloziunea are loc, deci, e?alonat, puii având vârste diferite. Acesta este un fapt pozitiv pentru c? puii atingând nivelul maxim al apetitului în perioade diferite, dau posibilitate adul?ilor s?-i aprovizioneze mai u?or ?i mai bine cu hran?.

Durata incuba?iei

Timpul necesar clocirii ou?lor pân? la faza de ecloziune este foarte diferit, în func?ie de m?rimea p?s?rilor ?i a ou?lor. Variaz? între 10 zile ?i 2—3 luni. Astfel, este de 10—11 zile la silvia mic?; 11—12 zile la l?car; 12—13 zile la p?s?relele mici ca au?ei, scatii, silvii, presuri, pitulici etc.; 13—14 zile la cioc?nitori; 14 zile la turturele ?i gugu?tiuci; 17 zile la porumbelul de scorbur?, porumbelul gulerat, prepeli?a; 20—23 zile la chira de balt?; 22—24 zile la ierunc?; 24—25 la ciuful pitic ?i piciorong; 25— 26 ia pesc?ru?ul argintiu; 28-—29 la coco?ul de munte; 28—30 la cocorul mare ?i c?lifar; 32—34 la barza alb? ?i buha mare; 34—38 la leb?da de var? ?i uliul porumbar; 39—40 la codaib; 45 de zile la acvila de munte.

La p?s?rile exotice, perioadele de clocire sunt ?i mai mari, de exemplu de 56-—80 de zile la emu; 75—80 la kivi; recordul de 2—3 luni este de?inut de albatrosul c?l?tor (Diomedea exulans).

Dezvoltarea embrionar?

Prin constitu?ia sa, oul p?s?rilor îl aminte?te pe cel al reptilelor. Pe când îns? oul de pas?re are în con?inutul s?u apa necesar? embrionului pân? la completa lui dezvoltare, cel al reptilelor, în timpul incuba?iei, ia apa din exterior.

Durata dezvolt?rii embrionare este în general aceea?i în cadrul unei specii. Exist? totu?i unele întârzieri datorate varia?iilor locale ale temperaturii sau diferen?e chiar la aceea?i pont?, dup? locul pe care 1-a ocupat oul în cuib, de?i p?s?rile clocitoare au în general grij? s? le roteasc? pe parcursul incuba?iei.

Dup? ce embrionul ?i-a terminat dezvoltarea în ou, are loc ecloziunea, adic? ie?irea puiului din g?oace. Mai întâi, puiul sparge coaja oului într-un punct, în vederea trecerii de la respira?ia intern?, alantoidian?, la cea pulmonar?, trecere care dureaz? 12—36 de ore în func?ie de specie. În acest interval este absorbit în abdomen ?i restul g?lbenu?ului, care va servi puiului ca rezerv? alimentar? în primele zile de via??. Apoi, puiul se rote?te în interiorul oului împingând cu piciorul drept peretele boltit al acestuia, ceea ce-i d? posibilitatea s? r?suceasc? corpul de la dreapta la stânga ?i s? perforeze circular coaja, efectuînd astfel capacul eliberator.

Dezvoltarea postembrionar?

Dezvoltarea puilor p?s?rilor nu se termin? în ou, ci continu? ?i dup? ecloziune, pân? când devin capabili de zbor ?i complet independen?i. Dezvoltarea în afara oului poart? denumirea de postembrionar? ?i dup? modul cum se desf??oar? p?s?rile se împart în dou? mari categorii: nidifuge ?i nidicole.

Exist? ?i o a treia categorie de p?s?ri, mai restrâns?, intermediar?, între cele dou? men?ionate. Puii acestora se pot deplasa pu?in la câteva zile de la ecloziune (caracter de specii nidifuge), dar sunt dependen?i de p?rin?i, oare continu? s?-i hr?neasc? pân? la faza de zbor ?i chiar un anumit timp dup? luarea zborului (caracter de specii nidicole). Atât puilor, cât ?i adul?ilor din categoria mai sus men?ionat? le lipsesc unele instincte proprii p?s?rilor nidifuge ?i nidicole, în special în ceea ce prive?te comportamentul. Aici sunt cuprin?i pesc?ru?ii, cristeii ?.a.