logo
Enciclopedie Regnul Animalia Pasarile - aspecte privind reproducerea - OUL ?I PONTA
Pasarile - aspecte privind reproducerea - OUL ?I PONTA Email
Scris de Lucian Iacob   
Vineri, 31 Iulie 2009 08:08

OUL ?I PONTA

Ponta poate fi format? din unul sau mai multe ou?. În func?ie de specie. Unele p?s?ri au drept caracteristic? ponte cu un num?r fix de ou?, în general pu?ine; altele depun la o pont? un num?r de ou? mai mult sau mai pu?in variabil, aici fiind cuprinse în general speciile care depun ponte cu un num?r mai mare de ou?. Un singur ou depun p?s?rile din neamul furtunarilor (Procelariiforme), unele acvile, unii vulturi, unele lande., unele columbide etc.

Ponte formate din dou? ou? sunt depuse de majoritatea columbidelor (porumbei ?i turturele), unele acvile, caprimulgi etc. Pontele pesc?ru?ilor ?i chirighi?elor au în general trei ou?. Patru ou? în pont? se întâlnesc la limicole. Paseriformele depun de obicei 4—6 ou?; ra?ele ?i gâ?tele 8—12; unii pi?igoi depun adeseori 15—16 ou?; prepeli?ele 8—12. Ponte cu cel mai mare num?r de ou? au potârnichile, care depun adeseori pân? la 20—26 de ou?.

Dac? ponta este ridicat? de om sau distrus? într-un fel oarecare, marea majoritate a p?s?rilor, care în mod normal depun o singur? pont? pe an, mai depun una. a?a-numit? pont? de înlocuire. În cazul când distrugerea pontei a avut loc într-un stadiu avansat al incuba?iei, nu mai are loc înlocuirea ei, pentru c? înceteaz? activitatea sexual? a p?s?rilor în sezonul de reproducere respectiv.

P?s?rile cu prolificitate redus? ?i cu un ciclu de reproducere lung, cum sunt furtunarii, marile acvile, vulturii, pelicanii etc. nu mai depun o pont? de înlocuire, în cazul pierderii primeia.

Volumul, forma, aspectul ?i coloritul ou?lor variaz? de asemenea foarte mult de la specie la specie. Dup? aceste caracteristici ale ou?lor, se poate stabili apartenen?a la specia respectiv?. Dac? dup? volum, form? ?i aspect, ou?le pot fi grupate în diferite tipuri, cuprinzînd majoritatea varia?iilor posibile, dup? colorit acest lucru nu este totdeauna posibil, atât de variate ?i complicate sunt desenele ?i combina?iile de culori ?i nuan?e; se pare c? natura ?i-a pus la încercare aici toate posibilit??ile de amestec ?i combinare a culorilor.

Coloritul ou?lor este produs de pigmen?i secreta?i de glandele oviduc-tului ?i repartiza?i diferit în cele trei straturi ale cochiliei oului. Astfel, ou?le unor ra?e sunt crem; la stârci, egrete, muscarii gulera?i, grauri sunt albastru-verzui; la cormoran ?i ra?a mare — verzui; la codro?ul de gr?din?, brum?ri?a de p?dure — albastre; la buhaiul de balt? — m?slinii.

La foarte multe p?s?ri, pe fondul general al oului, care poate fi din mai multe culori, se suprapun diferite desene, dungi, puncte, pete divers colorate ?i aranjate. În general, partea rotun

d? a oului este mai intens pigmentat? ?i prezint? mai multe desene, ceea ce-i d? aspectul unei coroane. Astfel de ou? se întâlnesc la: presuri, cinteze, sturzi, mierle, fîsa de p?dure, ciocârlanul mo?at, codobatura alb?, sfrâncioci, m?c?leandru, p?n??ru?, silvii, pitulici, pi?igoi etc. Ou?le unor specii pot prezenta uneori un grad de variabilitate individual?, de exemplu la unii sfrâncioci, silvia cu cap negru ?.a. La ou?le de cuc variabilitatea este foarte pronun?at?, ele apropiindu-se prin culoare ?i desen de ou?le gazdelor care urmeaz? s? le cloceasc?.

Oricât de mult ar varia coloritul ou?lor în cadrul unei specii, o femel? depune întotdeauna ou? de aceea?i culoare. Chiar ?i la p?s?rile parazite, la care variabilitatea în cadrul speciei este deosebit de mare, aceea?i femel? depune ou? mereu colorate la fel.



Ultima actualizare în Miercuri, 12 August 2009 07:29
 


© Lucian Iacob