CICLUL SEXUAL SEZONIER

Activitatea sexual? la p?s?rile s?lbatice nu este continu? în decursul unui an; dup? o perioad? de activitate intens? urmeaz? una de inactivitate, determinîndu-se a?a-numitele cicluri sexuale sezoniere. Acest ciclu este foarte accentuat în regiunile cu climat rece ?i temperat ?i se atenueaz? mult în regiunea ecuatorului ?i între tropice. În Camerun, spre exemplu, p?s?rile indigene se reproduc în tot cursul anului.

Cauza principal? care determin? ciclul sexual la p?s?ri este hrana; când aceasta lipse?te, reproducerea nu are loc. În regiunile reci ?i temperate, prezen?a hranei depinde de factorii climatici, iar în cele tropicale de sezoanele cu ploi. O aparent? excep?ie de la aceast? regul? o constituie forfecu?a (Loxia curvirostra), specie care populeaz? ?inuturile reci ?i temperate ?i care se afl? ?i în ?ara noastr?. Datorit? specificului s?u de hran?, care const? din semin?ele conurilor de r??inoase (brad, pin), ea se poate reproduce în orice anotimp al anului. În perioadele ?i în locurile în care g?se?te resursele optime de hran?; cuib?re?te îns? mai frecvent spre sfîr?itul iernii, când solzii conurilor încep s? se desfac? oferindu-i hran? abundent? mai u?or accesibil?.

Manifestarea ciclului sexual sezonier la p?s?ri este determinat? de o gland?, numit? hipofiz?, care la rândul ei este influen?at? de factori fiziologici interni ?i de cei ecologici externi. Dintre factorii externi, lumina ar avea un rol în determinarea ciclului sexual sezonier; aceasta, prin intermediul ochiului, ac?ioneaz? asupra creierului, care stimuleaz? hipofiza s? produc? hormoni cu ac?iune asupra glandelor sexuale. Factorii interni sunt proprii fiec?rei specii ?i chiar fiec?rei popula?ii în parte ?i prin ace?tia stimularea glandelor sexuale este fixat? într-un „calendar biologic”, în acel „timp interior” din comportamentul fenologic al p?s?rilor. Faptul este confirmat de unele specii din emisfera sudic? — între care leb?da australian? neagr? (Cygnus atratus), emu (Oromiceius novaehollandiae), casuarul (Casuarius casuarius) etc. —, care, str?mutate în emisfera nordic?, depun ou? conform ciclului sexual sezonier din locul de origine, adic? în lunile decembrie - ianuarie, deci dup? un calendar biologic propriu ?inuturilor din care au fost aduse. Acest determinism ereditar al ciclului sexual sezonier nu este îns? rigid. Astfel, p?s?rile din emisfera nordic? transportate la sud de ecuator, precum ?i cele africane sau australiene transmutate în Europa ?i-au reglat, în decursul anilor, ciclul sexual sezonier dup? noile condi?ii în care au fost puse s? tr?iasc?.

Marea majoritate a p?s?rilor se reproduc anual; exist? îns? ?i specii ca albatrosul (Diomedea) ?i condorul californian (Gymnogyps californianus) care nu cuib?resc în fiecare an, datorit?, probabil, faptului c? umbl? timp îndelungat al?turi cu puii anului precedent. Uneori popula?ii întregi sau o parte a acestora nu cuib?resc în anumi?i ani, datorit? condi?iilor ecologice nefavorabile din anii respectivi. A?a este cazul unor specii arctice ca fundacii (Gavia), lupii de mare (Stercorarius), coco?ul înc?l?at (Lagopus) etc. Alteori ciclul sexual poate fi întrerupt sau chiar suprimat total pentru sezonul respectiv de reproducere, dac? la începutul lui se produce o înr?ut??ire brusc? a condi?iilor de via?? (climat, hran?).

Comportamentul p?s?rilor sufer? transform?ri adinei în perioada ciclului sexual. Dansurile sexuale — dup? cum vom vedea mai departe — înso?esc aceste transform?ri sezoniere atingând la unele specii un mare grad de dezvoltare ?i de complexitate. Datorit? rolului sexului activ în manifest?rile nup?iale, ciclul sexual sezonier nu începe în acela?i timp la cele dou? sexe, el fiind mai timpuriu la masculi, în cazul speciilor monogame ?i poli-game, ?i la femele, în cazul celor poliandre. La sexul activ, organele sexuale se dezvolt? ceva mai devreme, datorit? rolului pe care acesta îl are de îndeplinit în vederea împerecherii ?i ocup?rii teritoriului de cuib?rit sau a platformei de rotit, urmând ca prin manifest?rile lor optice ?i acustice s? înl?ture concuren?a rivalilor de acela?i sex ?i totodat? s?-?i stimuleze partenerul de sex opus, care este mai pasiv, la ajungerea în faza de îm-J perechere.