Nidicolele

Intre p?s?rile nidicole sunt cuprinse aproape exclusiv specii monogame, deoarece cre?terea progeniturii necesit? mai mult? grij?, deci se cere participarea ambilor p?rin?i. La speciile la care clocesc ambii so?i, cu schimbul, ca ia porumbei, turturele, fiecare partener î?i caut? hrana în timp ce este înlocuit de cel?lalt. La altele femela î?i procur? singur? hrana p?r?sind cuibul pentru pu?in timp. La majoritatea speciilor nidicole, masculul este cel ce aprovizioneaz? cu hran? femela care cloce?te. Astfel este cazul la pesc?ru?i, la multe specii de p?s?rele cânt?toare, la p?s?ri de prad? de zi ?i de noapte etc. Cantitatea de hran? ?i frecven?a cu care este adus? la cuib variaz? în func?ie de natura hranei ?i specia p?s?rii.

Cre?terea puilor la speciile nidicole comport? o serie de îngrijiri suplimentare fa?? de cele necesitate de speciile nidifuge. Puii nidicolelor trebuie acoperi?i de p?rin?i o perioad? mult mai lung? de timp, comparativ cu cea a nidifugelor. La majoritatea speciilor nidicole puii se nasc goi sau aproape gola?i, fiind acoperi?i doar de smocuri rare de puf cu rol mai mult de a masca decât de a men?ine constant? temperatura corpului lor. De aceea ?i cuiburile acestor specii sunt mult mai bine construite ?i mai c?lduroase. Numai la p?s?rile de prad? de zi ?i de noapte, puii sunt acoperi?i cu un puf des ca la puii de g?in?, fapt ce constituie o adaptare pentru men?inerea mai eficient? a temperaturii corpului, atunci când ambii p?rin?i sunt obliga?i s? vâneze pentru a putea asigura cantitatea mare de prad? reclamat? de pui.

Când zilele sunt foarte c?lduroase ?i razele solare bat direct în cuiburile descoperite, apare pericolul supraînc?lzirii puilor ?i chiar a mor?ii lor. Speciile expuse unor astfel de riscuri ?i-au elaborat unele comportamente pentru a le preveni. Astfel, p?s?rile de prad? de zi î?i desfac aripile deasupra cuibului, în zilele prea c?lduroase, formând un fel de umbrel? protectoare pentru pui. Acela?i comportament au, de asemenea, stârcii cenu?ii ?i ro?ii, lop?tarii ?.a. Ei mai au obiceiul s? filfîie din aripi pentru a produce un curent r?coritor deasupra puilor expu?i razelor fierbin?i ale soarelui.

Deosebit de complex? este problema alimenta?iei puilor în compara?ie cu a nidifugelor. Primul reflex ce se creeaz? la puii nidicolelor este acela de a cere hran?. De fapt mi?carea gâtului ?i deschiderea larg? a ciocului sunt aproape singurele lor mi?c?ri posibile.

La p?s?rile de prad? de zi ?i la stârci, puii v?d ?i aud aproape imediat dup? eclozare; la cormorani, pelicani, furtunari etc, ei sunt surzi; la p?s?rile de prad? de noapte ?i la multe paseriforme sunt orbi ?i în bun? parte ?i surzi, la eclozare.

Felul în care cei doi so?i particip? la cre?terea puilor difer? în mare m?sur? de la o specie la alta. Natura hranei pentru pui variaz?, de asemenea, cu specia, cu vârsta puilor, cu condi?iile mediului etc. P?s?rile mici, insectivore, î?i hr?nesc puii cu insecte, larve, viermi, ponte de insecte, pe care p?rin?ii le culeg de pe copaci, tufi?uri, ierburi. La început p?rin?ii f?râ-mi?eaz? hrana, mai târziu o dau întreag? puilor. Rândunelele ?i l?stunii vâneaz? insectele din aer ?i, dup? ce au colectat în gur? sute de exemplare, le transport? la cuib.

Berzele aduc hrana puilor într-o dilatare a esofagului, sacul gular, ?i o vars? pe marginea cuibului de unde puii o iau singuri. Pelicanii, cormoranii, stârcii, lop?tarii ?.a. aduc hrana în esofag; pui? o iau introducând ciocul în gura p?rin?ilor. Corvidele, caprimulgii, drepnelele etc. adun? hrana într-o pung? sublingual?. P?.s?rile granivore duc hrana la pui în gu?? ?i în esofag; la început aceast? hran? este amestecat? cu sucuri digestive pentru a fi mai u?or digerat? de pui.

Multe specii ca codobaturi, grauri, muscari, pi?igoi, prigorii duc hrana la pui în cioc, aceasta fiind reprezentat? mai ales de insecte. În func?ie de m?rimea insectelor ?i a puilor, insectele sunt mai întâi cur??ate de aripile tari ?i de picioare, eventual sunt ?i îmbuc?t??ite ?i numai dup? aceea sunt transportate la pui.

Cantitatea de hran? consumat? de puii nidicolelor este foarte mare în compara?ie cu cea a speciilor nidifuge. Faptul se explic? prin intensitatea mare a metabolismului acestora în timpul dezvolt?rii postembrio-nare, care trebuie s? se încheie cât mai repede, având în vedere pericolele tot mai numeroase pe m?sur? ce puii cresc; ei trebuie, deci, s? p?r?seasc? cuibul mai repede.

O alt? caracteristic? a p?s?rilor nidicole, care le deosebe?te de cele nidifuge, este instinctul de a între?ine cur??enia cuibului cu pui, uneori pe toat? durata dezvolt?rii lor. Acest instinct s-a constituit ?i s-a fixat evolutiv în perioada trecerii p?s?rilor de la faza nidifug? la cea nidicol?; el reflect?, într-o m?sur? mai mare sau mai mic?, grija p?s?rilor pentru între?inerea cur??eniei cuibului.

Metodele generale de ap?rare a puilor în cuib sunt acelea?i ca ?i la speciile nidifuge; speciile nidicole mai prezint? îns? ?i alte instincte ap?rute în acest scop. Astfel, pentru a nu fi urm?rite de vreun du?man când duc hrana la pui, ele nu zboar? niciodat? direct la cuib, ci fac anumite ocoluri, l?sându-se mai întâi în arbori l?turalnici sau mergând pe jos ?i numai dup? alte câteva zboruri ajung cu hrana la pui; în permanen?? se asigur? îns? s? nu fie observate de vreun du?man.

Puii nidicolelor au ?i alte posibilit??i, mai dezvoltate, de autoap?rare. De?i slabi ?i f?r? nici o putere real? de a ataca un du?man, ei îl pot totu?i intimida prin ?uieratul, care imit? pe cel al ?arpelui, prin cl?mp?nitul mandibulelor etc.; puii speciilor de prad? folosesc ca arm? de ap?rare ciupitul sau în?epatul dureros cu ghearele. La alte specii, în general la cele mici, imobilitatea absolut? este prima form? de ap?rare. În cazul când sunt destul de dezvolta?i ca s? poat? zbura, la ivirea pericolului sar din cuib sau din scorbur?, zburind in diferite direc?ii, nu prea departe de cuib, ?i se opresc în complet? nemi?care. P?rin?ii îi hr?nesc apoi în afara cuibului, pan? când devin complet capabili de zbor.

Pasarile - Caracteristici legate de zbor Privit în ansamblu, corpul p?s?rilor prezint? o conforma?ie caracteristic? pentru a pluti ?i a se deplasa în mediul aerian, posibilitate aproape unic? la vertebrate. Cât de eficient? este deplasarea a... Pasarile - aspecte privind reproducerea Reproducerea la p?s?ri constituie — ca ?i la celelalte vie?uitoare — una din cele mai importante manifest?ri din via??. Mai mult îns? decât la oricare alte vie?uitoare, obiceiurile extrem de variate ?... Clasa Aves (pasari) Dup? mamifere, p?s?rile reprezint? grupul cel mai evoluat dintre vertebrate. what bacteria does amoxil kill cipro and birth control pills against cialis levitra about levaquin alternatives to syn... More in: Regnul Animalia Pasarile - Caracteristici legate de zbor Pasarile - aspecte privind reproducerea Clasa Aves (pasari)

Comments (0)