(67 cm). Este sedentar pentru ţara noastră, cuibărind pe sfărâmături vechi de stuf, pe plajele nisipoase atît în Delta Dunării, cît şi în lungul litoralului. Deasupra, coloritul corpului este argintiu, iar vîrfurile aripilor negre; în rest alb. O populaţie a acestei specii s-a adaptat la condiţiile urbane, obişnuind să-şi instaleze cuiburile pe acoperişurile marilor clădiri de pe litoral, în special în oraşul Constanţa. În anul 1978, au fost descoperite cîteva perechi clocind chiar în capitală, pe acoperişurile unor clădiri. În anii 1979, 1980 şi 1981, au fost inelaţi puii proveniţi din aceste noi locuri de reproducere. În anul 1981, au fost descoperiţi cuibărind şi în oraşul Călăraşi, tot pe acoperişuri, specia dovedind o tendinţă tot mai accentuată pentru mediul antropic. Ponta este depusă încă din aprilie şi constă din 3 ouă brune, cu pete mai întunecate, clocite cu schimbul de ambii parteneri. Incubaţia durează circa 26 de zile. La puţine zile după ecloziune, puii părăsesc cuibul ascunzându-se în vegetaţie spre a fi feriţi de arşiţă. Părinţii îi cheamă, cînd le aduc hrana. Puii, care au rezultat din reproducerea pe acoperişurile caselor a populaţiilor antropofile manifestă în deplasările lor o deosebită prudenţă, spre a evita căderea, fapt elaborat, desigur, în urma unui proces natural de selecţie. Iarna pot fi văzute şi exemplare nordice, care ajung pînă în ţara noastră. Europa de sud, de vest şi sud-vestul Asiei constituie însă cartierele de iernare tipice.

Comments (0)