Lungimea totală 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Placa anală mărginită de două (rar 1) semicercuri de mici plăci; 4-7 supraciliare; normal 4 supraoculare; două plăci mari temporale. Occipitalul mai scurt şi mai îngust decât interparietalul (uneori la fel de lat, alteori redus la o granulă sau chiar absent). Are un pliu la gât; gulerul (colare) cu marginea posterioară denticulată, formată din 7-12 plăci. Solzii dorsali carenaţi, egali mai mult sau mai puţin mari.

Coada cilindrică la mascul, lăţită la bază, mai lungă la femelă; gâtul la mascul cafeniu.

Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenuşii, cu o bandă dorso-laterală albă sau galbenă şi sub ea un şir de puncte gălbui mai mult sau mai puţin distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase.

Masculii adulţi verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru, pe cap şi gât cu pete negre (var. punctata ). Femelele adulte mai mult cenuşii cu diferite nuanţe până la cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de obicei cu două şiruri de pete mai albe (var. maculata ) sau corespunzând cu dungile longitudinale de pe fiecare parte a trunchiului (var. bilineata ), ce dispar treptat pe coadă. Alte femele verzui cu liniile egale şi cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var. concolor ).

La masculii tineri, coada pe partea dorsală cafenie, iar la cei bătrâni verde, ca şi trunchiul. Se găsesc uneori exemplare albe şi negre. Destul de comun în ţara noastră, în locurile citate la descrierea familiei; la munte până la 1700 m.

Aleargă, se urcă şi sare foarte iute. Este vânat de nevăstuici, păsări sălbatice, şerpi şi pârşi. Iernează din noiembrie până în februarie-aprilie în crăpături de stânci, printre pietre, sub rădăcinile arborilor sau sub frunzar putred.

Acuplarea are loc primăvara, iar prin mai-iunie, femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale, ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Ouăle albe-murdar, lungi de 15-18 mm şi cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variază, în funcţie de căldură şi umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni. Puii dorsal cenuşii-verzi sau cafenii întunecat cu reflexe metalice, cu 4 dungi longitudinale, din care două dorso-laterale şi două discontinue pe flancuri. Ventral galbeni-verzui şters cu reflexe metalice. Se reproduc după 3 ani, rar după 2.

Deşi în natură sunt foarte agresivi, în captivitate se îmblânzesc uşor. Trăiesc până la 10 ani.

Subspecia Lacerta viridis meridionalis , ceva mai mică şi mai zveltă decât specia tip, măsurând în total 24-32 cm. Culoarea fundamentală, dorsal şi lateral, albastră închis, verde. Masculii dorsal verde uniform, cu foarte puţine puncte negre sau de loc. Femelele dorsal cu puncte negre sau cu două dungi longitudinale mai mult sau mai puţin distincte. Răspândită mai mult în Dobrogea şi la sud de Bucureşti, unde trăieşte prin luminişurile şi lizierele pădurilor de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale Dunării şi lacurilor. Se hrăneşte cu coleoptere, himenoptere, etc.

Comments (0)