Lungimea 10-15 cm (rar 22 cm); D II-III 7, A II-III (5) 6-7; l. lat. 5-6 / 40-45 / 3-4; dinţi faringieni 3.5-5.3 (variaţii: 2.5-5.3; 2.5-5.2, 2.4-5.3). Corpul fusiform, acoperit cu solzi mari. Pedunculul codal turtit lateral. Gura inferioară în formă de potcoavă, cu câte o mustaţă la colţuri. Coloraţia în general cenuşie-argintie; laturile corpului cu 6-12 pete înunecate albăstrui. Pe D şi C se observă rânduri transversale de pete întunecate, aşezate regulat.
Peşte diurn, trăind în toate râurile din regiunea submontană, în bazinul Dunării şi bălţile ei până în deltă; preferă însă pâraiele de munte cu fund pietros sau nisipos. Se hrăneşte cu viermişori, larve de insecte (chironomidae, efemeride, trichoptere), raci mici (ciclopi, dafnii), resturi vegetale şi chiar cu icrele altor peşti. Se reproduce prin mai-iunie, când urcă în cârduri în cârduri spre pâraiele cu prundiş, puţin adânci, femelele depunând icre albăstrui, pe care le lipesc pe pietre şi plante. Numeroasele varietăţi pe care le are se deosebesc între ele prin lungimea mustăţilor, lungimea botului, poziţia anusului faţă de de A şi Vv.
La noi ssp. G.g. obtusirostris se distinge de specia tip prin: D II-III 7; A II 5-6; l. lat. 6 / 40-42 / 4; pieptul fără solzi; botul scurt; înălţimea penduncului codal se cuprinde de 2,2-2,3 ori în lungimea lui. Scologia ca la specia tip. Răspândită mai mult în cursul superior al Tisei, în apele din jurul Timişoarei, Mehadiei, Sibiului, în partea superioară a Oltului, Mureşului şi afluenţii lor din această zonă, în Prut, Siret şi Suceava.
