Clasa Amphibia cuprinde vertebrate, cu tegumentul golaş, rar cu solzi fini, ascunşi în tegument (forme care nu sunt în ţara noastră). Temperatura corpului variabilă (poikiloterme), cu circulaţie dublă şi incompletă, cu metamorfoză. Larvele au branhii; adulţii respiră prin plămâni. Frecvent au dimorfism sexual temporar sau permanent, care se manifestă mai ales în perioada reproducerii printr-o coloraţie specifică, prin apariţia unor formaţiuni cornoase ale pielii, prin diferenţa de talie, prin dezvoltarea crestei dorsale, totdeauna lipsită de radii osoase, prin existenţa timpanului rezonator (la femele). Fecundaţia la Urodela , internă, fără amplexus, printr-o acuplare mascată, iar la Anura externă (cu unele excepţii), prin amplexus şi fără acuplare. Ouăle la ambele ordine, sunt depuse în apă (rareori pe sol, sub straturi de frunziş umed sau sub pietre). Majoritatea îşi părăsesc ouăle imediat după depunerea pontei. Larva (morolocul) are o viaţă exclusiv acvatică şi suferă mai multe transformări (pentru a devenii adult). Metamorfoza este mai simplă la urodele şi mai complexă la anure. Mormolocii, în faza branhiilor interne, evacuează apa printr-un orificiu extern, spiraculum , a cărui poziţie variază de la specie la specie, folosind la determinarea larvelor de Anura . Când coada se resoarbe complet, spiraculul se închide şi individul atinge faza de broscuţă. Pielea are rol în respiraţie şi rol în protecţie prin secreţia veninului mucos cu efect toxic sau iritant. Derma conţine cromatofori, care în anumite condiţii modifică spontan coloraţia (buraticul); se cunosc şi cazuri de albinism sau melanism. Epiderma are glande mucose care menţin umiditatea tegumentului şi-l face lunecos, precum şi glande seroase (pe partea dorsală a corpului) ce secretă produse caustice, iritante. Sub tegument, broaştele au saci lifatici şi lacune ce dau o mare mobilitate pielii. Hrana pentru larve este vegetariană, iar adulţii sunt carnivori, hrănindu-se cu insecte, râme, limaci, melci, reptile mici, ouăle şi mormolocii speciilor înrudite sau cu propria progenitură. La formele acvatice limba este lată, iar la cele cu o viaţă mai mult terestră, limba este scoasă afară din gură pentru a prinde prada. Preferă clima umedă, evitând uscăciunea şi căldura mare. Trăiesc în apă (mai ales în perioada reproducerii) sau prin vegetaţii; hibernează îngropându-se în pământ moale, nisip sau pe fundul apelor sub vegetaţie. Ecologic, se împart în patru tipuri principale: terestre acvatice, arboricole şi săpătoare, existând şi tipuri intermediare; se mai disting specii diurne şi specii nocturne. Pe glob sunt răspândite diferit: anurele predomină în regiunea etiopiană şi indiană, urodelele în regiunea palearctică şi nord-americană. Amfibienii cuprind aproximativ 4020 de specii grupate în trei ordine (în România doar două).

Comments (0)