logo
Familia Anguidae Anguis fragilis (naparca)
Anguis fragilis (naparca) Email
Scris de Lucian Iacob   
Joi, 01 Ianuarie 2009 00:00
Thumbnail

Lungimea totală la masculi 50-53 cm, din care coada 27-30 cm; la femele 45-46, din care coada 28-30; 24-28 squame. Coada, tot atât de lungă sau cu puţin mai scurtă decât corpul la mascul, nu se regenerează, dar se vindecă printr-un vârf conic. Rostrala foarte mică, nazala minusculă, labialele şi lorealele mici şi numeroase. Ochii mici cu pupila rotundă.Puii şi tinerii pe spate galbeni deschis, cenuşii-alburii sau argintii sau roşii-arămii deschis, cu linia mediană mai fină şi mai negricioasă. Laturile şi abdomenul cafenii închis sau negricioase, clar delimitate de culoarea deschisă a spatelui. Masculii adulţi au spatele mai totdeauna cenuşiu sau cafeniu cu pete albastre, neregulate (var. incerta = var. cyanopunctata = var. colchica ). Părţile laterale şi abdomenul mai deschise până la gălbui. Exemplarele cu pete albastre şi orificiile urechilor vizibile aparţin var. eryx = Otophis erix var. colchica . Femelele adulte cafenii, cu diferite nuanţe roşcate sau bronzate mai mult sau mai puţin clar, păstrând de obicei linia mediană din lungul spinării, şi totdeauna cu câte o dungă dublă, laterală, negricioasă de fiecare parte (var. lineata ). abdomenul alb-murdar, cenuşiu spălăcit sau plumburiu, cu sau fără rânduri de pete întunecate. Capul, pe partea ventrală, uneori vermiculat cafeniu. Se citează uneori cazuri de albinism. În fauna noastră ssp. A. fr. colchicus trăieşte în grupuri sau izolat, prin poieni, pe sub trunchiuri de arbori în putrezire, pe sub pietre, printre dărâmături, în găuri de lut, de nisip sau pe coaste calcaroase. Preferă locurile umede, dar se soreşte pe cărări. Se hrăneşte cu râme, limacşi, omizi, melci mici, insecte. Vara năpârleşte de mai multe ori, epiderma desfăcându-se pe bucăţi sau întreagă ca la şerpi. La sfârşitul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie se retrage pentru iernat, în grupuri de 20-30, în galerii adânci de 1 m, închizând intrarea cu pământ sau muşchi. Unii indivizi iernează sub frunzar, sub grămezi de pietre sau sub stivele de lemne din păduri. Reapare prin martie-aprilie. Împerecherea are loc, după altitudine, din martie până în iunie. Prin august-septembrie, femela depune 5025 ouă (obişnuit 8-12), puii ieşind din ou imediat. În captivitate se acomodează bine şi se îmblânzeşte uşor trăind 30-45 ani. Specia este răspândită în toată Europa. Subspecia în sud-estul Europei; la noi mai numeroasă la munte, trecând de 1500 m.


Comments (0)Add Comment

Write comment
You must be logged in to post a comment. Please register if you do not have an account yet.

busy
 


Facebook FanBox


© Lucian Iacob