(50—60 cm). Este una dintre speciile cele mai frecvente de raţe clocitoare, fiind strămoşul multora din rasele de raţe domestice. Se întîlneşte tot timpul anului, fiind prezentă îndeosebi în ţinuturile joase, cu bălţi şi stufărişuri. Masculul are penajul cenuşiu-brun, cu guşa roşcată şi capul verde. Femela este de un cafeniu criptic. Cuibăreşte pe sol, în ierburi, în scorburi şi chiar în cuiburi vechi de cioară, fiind o specie cu o extraordinară putere de adaptare la schimbările habitatului. Ponta este depusă timpuriu, prin martie — aprilie şi constă din 8—12 ouă măslinii. Clocitul şi grija puilor sunt asigurate numai de femelă. Incubaţia durează 28 de zile. Puii de îndată ce au ieşit din ou şi s-au uscat, pot să înoate şi să se scufunde. Iarna, în afara exemplarelor clocitoare, sosesc la noi şi unele populaţii din nordul Europei. În iernile aspre, când bălţile îngheaţă, raţa mare se întîlneşte în faţa gurilor Dunării ca şi pe rîurile şi pîraiele neîngheţate. Nordul Africii şi tot sudul Asiei formează însă cea mai importantă regiune de iernare a acestei specii.